5G

5G este o tehnologie mobilă evolutivă care ia în considerare noile funcționalități. Aceasta este concepută pentru a face față cererii exponențiale de conectivitate și ia în considerare noile aplicații datorită traficului important de date (mai mulți giga biți), unei reactivități mari (un timp de latență redus de ordinul câtorva milisecunde) și unei fiabilități ridicate.

Caracteristicile tehnice

Primele utilizări ale 5G se efectuează, în principal, pe banda de frecvență 3,5 GHz, care este o bandă foarte apropriată de rețelele mobile actuale (3G/4G și Wi-Fi) din punct de vedere al acoperirii. Aceasta semnifică că multe dintre locațiile existente ale antenelor vor putea fi reutilizate pentru 5G, fără a adăuga noi locații.

Diferența principală față de rețelele existente constă în utilizarea antenelor inteligente MIMO (în limba franceză: Intrări Multiple Ieșiri Multiple), fiecare fiind constituită dintr-un număr mare de antene miniaturizate și care permit realizarea unui trafic și a unei capacități de transmisie inaccesibile astăzi în 4G.

Aceste antene inteligente emit unde radio acolo unde o solicită nevoia de conectare. Fiind direcționale, acestea emit doar la cerere, adică doar în momentele în care terminalele au nevoie să se conecteze la rețea. Și, spre deosebire de antenele clasice, care emit fără discontinuitate pe o largă pe o întreagă zonă geografică (celulele), acestea servesc, la cerere, terminalul care se declară pe rețea. Această caracteristică permite antenelor să intre în starea de standby atunci când nu sunt activate, de aici o mai bună gestiune a consumului de energie.

Totodată, în anumite celule de rețea, pot fi instalate mici antene suplimentare în vederea furnizării unui supliment de acoperire și de capacitate în anumite zone „oarbe”. Aceste mici antene suplimentare pot fi situate pe mobilierul urban sau în interiorul clădirilor.

În al doilea rând, pentru a obține un trafic mai important (apropiat de cel al fibrei), 5G va utiliza frecvențe mai ridicate, de 26 GHz. Această bandă de frecvență, denumită „unde milimetrice”, este utilizată deja de anumite servicii, cum ar fi radarele de viteză, sistemele anti-coliziune ale vehiculelor, porțile de securitate ale aeroporturilor…

Cadrul de reglementare și sanitar

5G respectă directivele internaționale ale ICNIRP (Comisia Internațională pentru Protecția Undelor Radio Neionizante) și ale IEEE (Institutul Inginerilor Electrici și Electroniști), recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății. Frecvențele utilizate de 5G fac parte din undele radio cărora le-au fost consacrate mii de studii timp de mai mult de 20 de ani. După analiza sistematică a acestor studii, autoritățile sanitare naționale și internaționale au conchis că nu există un risc dovedit pentru sănătate, mai ridicat decât pragurile definite de directivele internaționale.

Aceste praguri sunt reluate în reglementarea europeană nr. 1999/519/CE din 12/07/99, iar validitatea acestora a fost recent reconfirmată de Comisie într-un răspuns parlamentar în mai 2019.

Totuși, o remarcă: odată cu sosirea 5G, s-ar putea să se constate ușoare creșteri ale expunerii globale la undele radio, atunci când aceasta este adăugată la o rețea existentă. Cu toate acestea, această expunere va rămâne foarte redusă față de/mult inferioară față de limitele autorizate. Normele internaționale ale CEI (Comisia Electrotehnică Internațională) și ale CENELEC (Comitetul European de Normalizare în Electronică și Electrotehnică) permit de acum înainte evaluarea nivelurilor de expunere și conformitatea antenelor și a telefoanelor mobile 5G.

Trebuie reamintit că valoarea limită de expunere a antenelor 5G la 3,5 GHz și peste este de 61V/m, iar telefoanele mobile 5G (care funcționează la 3,5 GHz) nu trebuie să depășească 2W/kg (pentru DAS), la fel ca și terminalele existente în 2G, 3G și 4G.