ce spun autoritățile din domeniul sănătății


Efectele undelor radio asupra sănătății au reprezentat punctul de interes a mii de studii științifice. Rezultatele acestor studii au dus la opinii ale numeroaselor organisme internaționale și ale autorităților din domeniul sănătății în diferite țări.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Comitetul științific al Uniunii Europene privind riscurile sanitare emergente (SCENIHR) și Comisia internațională privind protecția împotriva radiațiilor neionizante (ICNIRP) au stabilit că expunerea la rețelele fără fir și la utilizarea lor nu are efecte adverse pentru sănătatea publică dacă această expunere se situează sub limitele recomandate de ICNIRP. Însă, este important să fie făcută distincția între expunerea mobilă și expunerea la antenele-releu. În cazul expunerii mobile, expunerea utilizatorului la undele radio este apropiată, locală și limitată în timp. În cazul stațiilor de transmisie (antene-releu, emițătoare radio și TV), expunerea este îndepărtată, permanentă și mult mai slabă.

recomandări din domeniul sănătății cu privire la antene

Până în prezent, experții internaționali nu au identificat niciun risc sanitar asociat expunerii la câmpurile electromagnetice emise de antenele-releu, cu condiția ca valorile limită de expunere a publicului să fie respectate. În memorandumul său din mai 2006 „Câmpurile electromagnetice și sănătatea publică: antenele-releu și tehnologia fără fir” (nr. 304), OMS reamintește că nivelul expunerii la radiofrecvențele antenelor-releu și ale rețelelor fără fir este atât de scăzut încât nu are niciun efect asupra sănătății omului. De asemenea, precizează și faptul că, date fiind frecvențele slabe și nivelurile expunerii, organismul absoarbe de cinci ori mai multe semnale de la radio FM și televiziune (care emit 24 de ore din 24 de mai bine de 60 de ani, fără niciun pericol dovedit pentru sănătatea comunităților locale) decât cele ale antenelor-releu. Drept urmare, autoritățile internaționale în domeniul sănătății indică faptul că nu există niciun risc pentru sănătate în cazul în care locuiţi în apropierea unei antene-releu.

recomandări din domeniul sănătății cu privire la telefoanele mobile

De 20 de ani, telefoanele mobile au fost în centrul atenției în peste 1000 de studii științifice. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și grupurile formate din experți sanitari au analizat toate aceste studii științifice. În mai 2011, Centrul Internațional al Cercetării Cancerului (CIRC) a clasat câmpurile electromagnetice de radiofrecvență în categoria 2B „posibil cancerigene”. În această categorie 2B sunt incluse, de exemplu, și substanțele precum cafeaua sau murăturile. CIRC a ales grupa 2B din 5 clasificări predefinite. Prin această alegere indică faptul că legătura dintre undele radio și cancer nu este nici „demonstrată”, nici „probabilă”, care sunt alte două categorii ale sistemului său de clasificare.

În aprilie 2013, CIRC a publicat o monografie pentru a centraliza toate informațiile disponibile legate de radiofrecvențe și sănătate: dozimetrie, mecanisme termice și atermice, biologie și epidemiologie. Studiul poate fi citit aici.

În iunie 2011, reamintind clasamentul CIRC, OMS a conchis următoarele în memorandumul său cu nr. 193 „Câmpurile electromagnetice și sănătatea publică: telefoanele mobile”: „Până în prezent, nu a fost stabilit niciodată faptul că telefonul mobil poate avea un efect dăunător asupra sănătății”. Acest lucru se aplică tuturor telefoanelor mobile și fără fir, GSM (2G), UMTS (3G), LTE (4G), DECT și Wifi.

În așteptarea rezultatelor studiilor aflate în desfășurare, OMS și grupurile de experți sanitari însoțesc această concluzie cu recomandări foarte ușor de aplicat pentru limitarea expunerii la undele radio, precum efectuarea apelurilor folosind un kit hands-free sau în zone în care recepția este de bună calitate (consultați rubrica noastră „cele mai bune practici”).

recomandări din domeniul sănătății cu privire la wifi

OMS și autoritățile din domeniul sănătății (Canada, Marea Britanie…) indică faptul că echipamentele wifi nu prezintă riscuri pentru sănătate în ceea ce privește emisiile lor foarte scăzute (sub 0,1 wați).

despre hipersensibilitatea electromagnetică

Hipersensibilitatea electromagnetică (HSEM) a reprezentat subiectul cercetărilor științifice internaționale timp de mulți ani. În 2005, OMS a concluzionat în memorandumul său cu nr. 296 „Câmpurile electromagnetice și sănătatea publică: hipersensibilitatea electromagnetică” faptul că: „Nu există niciun criteriu clar de diagnosticare pentru această chestiune sanitară și nicio bază științifică pentru a permite stabilirea unei legături între simptomele de HSEM şi expunerea la câmpurile electromagnetice”. Concluziile acestui memorandum au fost confirmate de atunci de diferite centre din domeniul sănătății în Franța și în lume.